ISTORICUL JANDARMERIEI HUNEDORENE

Conştienţi fiind de necesitatea pregătirii unor forţe militare care să facă faţă, eventualelor atentate la adresa integrităţii teritoriale şi a independenţei noului stat creat, România, politicienii vremii au considerat necesare şi prioritare măsurile de întarire a sistemelor de aparare şi siguranţă publică, iar sistemul militar central al siguranţei naţionale şi al ordinii publice l-a constituit Jandarmeria.Aşadar apare necesitatea înfinţării unor trupe de jandarmi şi în Transilvania şi Banat, care să fie loiale naţiunii române şi împlinirii idealurilor acestei societăţi. În acest sens, înca din octombrie 1918, în unele localităţi chiar sătenii au dezarmat trupele jandarmeriei maghiare şi au schimbat reprezentanţii autorităţilor existente înlocuindu-i cu o conducere nouă, românească reprezentată de Consiliile, Sfaturile Naţionale şi de Gărzile Naţionale Româneşti.
Pe fondul situaţiei existente după 1 decembrie 1918 şi pentru a împlini aliniatul 3 din Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, "înfăptuirea desavârşita a unui regim curat democratic pe toate tarâmurile vieţii publice", Consiliul Dirigent de la Sibiu, prezidat de Iuliu Maniu, a hotărât la 12 decembrie 1918 numirea, în Transilvania, şef al armatei şi siguranţei publice, pe fruntaşul unionist Ştefan Cicio Pop, care a început acţiunea de organizare a Jandarmeriei în localităţile transilvănene şi desfinţarea treptată a gărzilor naţionale. Conform extrasului din "Registrul istoric al Inspectoratului de Jandarmi Timiş", se constată că în luna decembrie 1918, conform aprobării Consiliului Dirigent, pe teritoriul Banatului a luat fiinţă Regimentul 3 Jandarmi, cu reşedinţa la Deva, care şi-a mutat sediul ulterior la Arad. Regimentul 3 Jandarmi era organizat pe 5 Companii teritoriale la Deva, Anina, Arad, Lugoj şi Timiş, precum şi un Detasament de 300 de oameni în Valea Jiului, detaşament desfiinţat dupa numai trei luni în martie 1919, data la care Regimentul 3 devine Regimentul 9 Jandarmi Timişoara.
Un rol aparte în procesul de modelare instituţională şi de modernizare al Jandarmeriei Române din Transilvania, l-a jucat generalul de divizie Vasile Barbu, hunedorean la origini, şef de cabinet al lui Ştefan Cicio-Pop-reprezentantul siguranţei publice din cadrul Consiliului Dirigent. În această calitate, se va implica în implementarea Jandarmeriei Române în vestul şi sud-vestul Transilvaniei. A avut o contribuţie importantă la organizarea jandarmeriei oradene şi hunedorene, precum şi la întemeierea Şcolii de Jandarmi din Arad şi Oradea.
La începutul anului 1919, la Deva, Compania de Jandarmi Hunedoara, subordonată Regimentului 9 Jandarmi avea un efectiv de 200-280 oameni, grupaţi în 66 posturi şi 9 secţii. Rolul determinant în consolidarea noilor structuri ale Jandarmeriei Române din Transilvania l-a avut înaltul decret nr. 1694 din 29 aprilie 1919, care a hotarât înfiinţarea Brigăzii 4 Jandarmi (cu reşedinţa la Sibiu, ulterior la Cluj), cu urmatoarea structură:
Regimentul 7 Jandarmi Cluj:
- Batalionul de instrucţie;
- Batalionul 1 Jandarmi (companiile de jandarmi din Bistiţa-Năsăud, Dej, Cluj, Zalău);
- Batalionul 2 Jandarmi (companiile de jandarmi din Satu Mare, Ocna Mureş, Beiuş, Maramureş).
Regimentul 8 Jandarmi Braşov:
- Batalionul de instrucţie;
- Batalionul 1 Jandarmi (companiile de jandarmi din Trei Scaune, Sibiu, Braşov, Fagaraş, Ciuc, Odorhei);
- Batalionul 2 Jandarmi (companiile de jandarmi Târnava Mică, Târnava Mare, Alba Inferioara, Turda, Târgu Mureş).
Regimentul 9 Jandarmi Timişoara:
- Batalionul de instrucţie;
- Batalionul 1 Jandarmi (companiile de jandarmi Arad, Hunedoara, Lugoj);
- Batalionul 2 Jandarmi (companiile de jandarmi Caransebeş şi Timiş Torontal).
În viaţa comunelor rurale, jandarmii au fost cei care au asigurat liniştea şi desfăşurarea normală a tuturor activităţilor, a bunei desfăşurari a adunărilor publice şi paza traseelor de deplasare a unor demnitari. Jandarmii hunedoreni au dat dovada de mult profesionalism şi devotament în activităţile pe care le-au îndeplinit. Printre misiunile executate de Jandarmii hunedoreni a fost o intensă activitate pentru anihilarea unei bande de tâlhari înarmată, care a jefuit sate si sălaşe ciobăneşti din judeţele Caransebeş şi Hunedoara, provocând şi moartea unor cetăţeni, încununată cu prinderea lor în anul 1921 în zona localităţii Lunca Cernii. Datorită problemelor deosebite ridicate de locuitorii din ţinutul Bazinului carbonifer al Văii Jiului, în majoritatea lor muncitori la minele de exploatare a cărbunelui, precum şi a săraciei determinate de război care a dus la creşterea numărului infracţiunilor, a fost necesară înfiinţarea la Petroşani, a unei companii de jandarmi, începând cu data de 25 noiembrie 1920. Ideea nu era nouă, dacă ne aducem aminte că în anul 1919, a existat scriptic o companie de 300 de oameni.
Efectivele noii formaţiuni au fost asigurate prin reorganizarea Companiei de Jandarmi Hunedoara. Începând cu această dată, în judeţul Hunedoara vor funcţiona 2 Companii de jandarmi, una cu reşedinţa la Deva, iar cealaltă cu reşedinta la Petroşani. La începutul anului 1921, în întreaga ţară au fost reorganizate structurile jandarmereşti prin "înaltul Decret 4891 din 1 ianuarie 1921", iar Regimentul 9 jandarmi Timişoara, cuprindea companiile Arad, Hunedoara, Lugoj, Orşova, Timiş - Torontal şi Petroşani. Pentru a avea o evidenţă clară a misiunilor executate, a rezultatelor obţinute, a neajunsurilor şi greutăţilor în activitate s-a hotărât raportarea saptamânală a evenimentelor petrecute în zona de responsabilitate, începând de la nivelul posturilor, conform unui formular.
Potrivit unor astfel de raporte întocmite în anul 1923, jandarmii din Compania Hunedoara au avut de cercetat 505 fapte penale, din care 467 au fost soluţionate, iar 38 au ramas cu autori necunoscuţi. Comandantul Companiei, maiorul Bădescu, raporta insuficienţa efectivelor, cât şi dificultăţi de hrănire şi cazare.
Consolidarea şi dezvoltarea statului naţional român a pus probleme deosebite organelor de menşinere a ordinii interioare, deci şi Jandarmeriei atât pe plan organizatoric cât şi a misiunilor specifice.
Desele manifestări revendicative, culminând cu marile greve muncitoresti din anii 1929 şi 1933, au făcut necesară o regândire a structurilor şi atribuţiilor organelor de menţinere a ordinii, de mărire a operativităţii şi eficienţei intervenţiilor.
În acest context s-a pus problema ca Jandarmeria Româna să aibă atribuţii specifice bine definite. Astfel s-a început în luna martie 1929, cea mai ampla reorganizare a jandarmeriei, proces din care a rezultat un aparat jandarmeresc puternic, eficient şi unitar pe întreg teritoriul României.
Actele normative care au stat la baza acestei reforme au fost:
- Legea nr. 912 pentru organizarea Jandarmeriei rurale din 23 martie 1929. În acelaşi an, se promulga Statutul Jandarmeriei Rurale de către regele minor Mihai I.Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense.
- Regulamentul special al Şcoalelor de jandarmi.
- Regulamentul provizoriu al Scoalei pregatitoare a ofiterilor de jandarmi.
Conform noii legii, Jandarmeria era definita ca: "un corp organizat militareşte, instituit a veghea în comunele rurale la siguranţa de stat, la menţinerea ordinii publice, precum şi la executarea legilor şi regulamentelor de competinţa sa" (art. 1 şi 2).
În baza legii au funcţionat: 7 Inspectorate de Jandarmi (Craiova, Bucureşti, Chişinău, Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Timişoara), 72 de Legiuni de Jandarmi (pe structura vechilor companii).
INSPECTORATUL VII DE JANDARMI RURALI TIMIŞOARA cuprindea: Legiunea de Jandarmi Alba, Legiunea de Jandarmi Arad, Legiunea de Jandarmi Caraş, Legiunea de Jandarmi Hunedoara, Legiunea de Jandarmi Petroşani, Legiunea de Jandarmi Severin, Legiunea de Jandarmi Timiş, Legiunea de Jandarmi Torontal.
Legiunea de jandarmi HUNEDOARA:
- reşedinţa: DEVA;
- comandant: căpitan MOTORA SABIN;
- ajutor comandant: locotenent POPESCU D. IOAN;
- structura: 9 secţii cu 41 posturi:
1. Secţia de jandarmi AVRAM IANCU
● reşedinţa la Avram Iancu;
● posturi: Baia de Criş, Rişculiţa, Vaţa de Jos;
2. Secţia de jandarmi BRAD
● reşedinţa la Brad;
● posturi: Brad, Băiţa, Barza, Crişcior, Mihăileni;
3. Secţia de jandarmi DOBRA
● reşedinţa la Dobra;
● posturi: Batrâna, Dobra, Lapuşnic, Teiul;
4. Secţia de jandarmi GEOAGIU
● reşedinţa la Geoagiu;
● posturi: Almaşul Mare, Balşa, Bacăinţi, Geoagiu;
5. Secţia de jandarmi TELIUCUL-INFERIOR
● reşedinţa la Teliucul-Inferior;
● posturi:Teliucul-Inferior, Cerbăl, Ghelari, Peştisul Mare,Vadu-Dobri;
6. Secţia de jandarmi ILIA
● reşedinţa la Ilia;
● posturi: Boz, Burjuc, Gura-Sada, Ilia, Vâsca, Zam;
7. Secţia de jandarmi ORAŞTIE
● reşedinţa la Oraştie;
● posturi: Oraştie, Cugir, Mărtineşti, Orăştioara de Jos, Şibot;
8. Secţia de jandarmi SIMERIA
● reşedinţa la Simeria;
● posturi: Custur, Rapoltul-Mare, Simeria, Crişeni-Călan;
9. Secţia de jandarmi ŞOIMUŞ
● reşedinţa la Şoimuş;
● posturi: Şoimuş, Certejul de Sus, Nevoiaşi, Vălişoara, Veţel.
Legiunea de jandarmi PETROŞANI
- reşedinţa: PETROŞANI;
- comandant: căpitan PETCU IOAN;
- ajutor comandant: locotenent GEORGESCU TRAIAN;
- structura: 4 secţii cu 20 posturi:
1. Secţia de jandarmi GRĂDIŞTEA
● reşedinţa la Grădiştea
● posturi: Bouţarii-Inferiori, Densuş, Grădiştea, Lunca Cernii, Unciuc;
2. Secţia de jandarmi SFâNTA MARIA
● reşedinţa la Sfânta Maria;
● posturi: Bretea Româna, Chitid, Berthelot, Silvaşul de Sus, Sfânta Maria;
3. Secţia de jandarmi PUI
● reşedinţa la Pui;
● posturi: Pui, Salaşul de Sus, Baru-Mare, Merişor;
4. Secţia de jandarmi VULCAN
● reşedinţa la Vulcan;
● posturi: Lonea, Livezeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Lupeni.
Începând cu 01 iunie 1930 şi până la 01 octombrie 1931 Legiunea de Jandarmi Hunedoara şi Legiunea de Jandarmi Petroşani au fost cedate Inspectoratului 4 Jandarmi rurali Cluj. Prin "Înaltul Decret nr. 3067 din 01 octombrie 1931" s-a hotărât desfinţarea Legiunii de Jandarmi Petroşani, efectivele şi posturile preluate de Legiunea de Jandarmi Hunedoara, care revine în subordinea Inspectoratului regional Timişoara.
Legiunea de Jandarmi Hunedoara avea la acea data 13 secţii şi 63 de posturi:
- Secţia de jandarmi Brad, cu 6 posturi.
- Secţia de jandarmi Baia de Criş, cu 3 posturi.
- Secţia de jandarmi Dobra, cu 4 posturi.
- Secţia de jandarmi Geoagiu, cu 3 posturi.
- Secţia de jandarmi Simeria, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Ghelari, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Ilia, cu 6 posturi.
- Secţia de jandarmi Romos, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Şoimuş, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Peşteana, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Sânta Maria, cu 5 posturi.
- Secţia de jandarmi Vulcan, cu 6 posturi.
- Secţia de jandarmi Pui, cu 5 posturi.
La 10 februarie 1938, pe fondul luptelor politice interne, regele României Carol al II-lea, a instaurat regimul monarhic autoritar şi a promulgat o nouă Constituţie la 20 februarie 1938. În 14 aprilie 1938, în spiritul noii Constituţii, a fost publicat Decretul-lege privind apărarea ordini de stat; întreg teritoriul românesc a fost împărţit în 10 ţinuturi, conduse de un guvernator. Judeţul Hunedoara a fost cuprins în Ţinutul Timiş alături de Arad, Caraş Severin şi Timiş-Torontal.
Decretul-lege nr. 2254 din 2 iunie 1939, pentru aprobarea Legii de organizare a Jandarmeriei a structurat formaţiunile de jandarmi după aceste ţinuturi. În acelaşi timp s-a revenit la vechile denumiri, astfel pentru Ţinutul Timiş, a fost reînfiinţat Regimentul 9 Jandarmi Timişoara, în subordinea căruia se afla Legiunea de Jandarmi Hunedoara şi Legiunea Mobilă nr.6 Petroşani. În 9 mai 1940 se constituie Companiile de paza Anina şi Lupeni.
Misiunea principală a jandarmilor, conform legii, era de a veghea pe teritoriul rural, la siguranţa de stat, la liniştea şi siguranţa publică, precum şi la executarea legilor şi regulamentelor, atât în timp de pace cât şi în timp de război.
Potrivit ordinului I.G.J. nr. 1887 din 25 septembrie 1940, Legiunea de Jandarmi Hunedoara şi Legiunea Mobilă nr.6 Petroşani au fost mutate de la Inspectoratul de Jandarmi Timiş, la Inspectoratul de Jandarmi Albaş. Din acest ordin aflăm numarul efectivelor:
Legiunea de Jandarmi Hunedoara:
- 1 locotenent colonel (Pohrib Constantin);
- 1 maior (Basarab Ovidiu);
- 2 căpitani, 2 locotenenţi, 14 plutonieri majori, 105 plutonieri, 55 sergenţi majori, 128 trupă activă;
- 6 câini şi 5 cai.
Legiunea Mobilă nr.6 Petroşani:
- 1 maior, 1 locotenent şi 1 sublocotenent;
- 2 plutonieri majori, 5 plutonieri, 116 trupă activă;
- 6 câini şi 5 cai.
În luna iulie 1943 s-a constituit la Petroşani o Companie de Pază a prizonierilor, cu efective din celelalte structuri, iar în ce priveşte organizarea teritorială au loc treceri de sate şi comune de la un post de jandarmi la altul, schimbarea unor denumiri de posturi şi secţii, desfiinţarea unor posturi de jandarmi (motivul: România se afla în razboi; reducerea fondurilor alocate jandarmeriei).
Cu toate că numărul misiunilor şi importanţa acestora a crescut, efectivele au fost reduse, iar teritoriul de competenţă a fiecarui post s-a dublat prin desfiinţarea unui numar mare de posturi, jandarmii rurali hunedoreni au reuşit să facă faţă atât în teritoriul de competenta cât şi pe front unde au activat jandarmi hunedoreni ca serviciu pretoral în zona Odesa (Legiunea de jandarmin mobilă nr.6 Odesa).
Semnarea la 13 septembrie 1944, la Moscova a armistiţiului, de către U.R.S.S.(din partea Naţiunilor Unite) şi România, se va organiza în România "Comisia aliat[ de control", în care rolul hot[râtor îl avea Rusia. Prin măsurile luate de aceasta comisie împotriva întregii vieţi economice şi politice, în mod deosebit s-a urmărit diminuarea structurilor militare. În urma controalelor făcute de membri comisiei, s-au dispus desfiinţarea unor legiuni şi chiar detaşamente, iar asupra ofiţerilor şi subofiţerilor s-au facut presiuni pentru a adera la noua ideologie. Cei care refuzau şi mai ales cei care au însotit armata româna pe Frontul de Est, au fost prigoniţi, daţi afară, iar unii arestaţi, judecaţi si condamnaţi.
Astfel s-au consemnat controale la Leginea de Jandarmi Hunedoara şi la Leginea Mobilă nr.2 Lupeni. În urma acestor controale aflăm date cu privire la organizarea Legiunii (12 secţii şi 36 de posturi, efectivul fiind de 4 ofiţeri activi : lt. col. Scarlat Lovin, mr. Costea Dumitru, cpt. Matei Teodor, slt. Suciu Felix; la 10 martie 1945 a plecat cu un detaşament pe front; 109 subofiţeri activi, 78 trupă din care 10 activi şi 68 rezervişti). S-a constatat insuficienţa efectivelor, probleme referitoare la activitatea legionarilor, a hitlerismului, s-a interzis portul uniformei albastre, obligatorie fiind cea kaki.
Sub masca democratizarii armatei, instituţia Jandarmeriei a fost ţinta atacului principal a noului regim instaurat în România. Cu toata criza pe care o suporta, I.G.J. a luat măsuri să-şi îndeplinească atribuţiile şi misiunile publice.
Pentu o mai bună desfaşurare a serviciului poliţienesc în teritoriul rural s-au pus în aplicare Instrucţiunile nr. 1080 din august 1945 pentru înfiinţarea sşi funcţionarea sectoarelor de jandarmi.
Potrivit acestei instrucţiuni în cadrul Legiunii de Jandarmi Hunedoara apar urmatoarele sectoare:
- Sector Deva, cu secţiile Ghelari şi Simeria;
- Sector Criscior, cu secţiile Criscior şi Baia de Criş;
- Sector Cugir, cu secţiile Cugir şi Geoagiu;
- Sector Ilia, cu secţiile Ilia şi Dobra;
- Sector Sfânta Maria, cu secţiile Sfânta Maria şi Sarmizegetuza;
- Sector Vulcan, cu secţiile Vulcan şi Pui.
În perioada 1945-1949, Inspectoratul General al Jandarmeriei îşi modifică frecvent structura organizatorică, aceasta fiind impusa de Comisia aliată de control, fapt ce a influenţat puternic şi Legiunea de Jandarmi Hunedoara.
În iunie 1945 prin Ordinul I.G.J., s-au înfiinţat patrule de circulaţie, având misiunea de a reglementa circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor în mediul rural, de prevenire a accidentelor, a jafurilor şi a mijloacelor de transport. Legiunea de Jandarmi Hunedoara sub comanda Cpt. Popovici Vasile avea în componenţa sa 14 patrule de circulaţie.
La începutul anului 1949, prin Decretul nr.25 din 23 ianuarie, au fost desfiinţate Poliţia şi Jandarmeria. Formaţiunile Jandarmeriei rurale (inspectorate, legiuni, sectoare, posturi) au trecut în subordinea Direcţiei Generale a Miliţiei.
În acest fel s-a încheiat existenţa acestei brave arme, care a fost singura instituţie organizată pe principii militare, pentru paza ordinii constituţionale în stat, apărarea libertăţilor cetăţeneşti, a proprietăţii de stat şi private, echidistanţă din punct de vedere politic.
Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiştilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, arma noastra capata vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spatiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabila dovada a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

© Copyright - Serviciul Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei - 2018